joi, 6 ianuarie 2011

Doamna Alia

Incepe din nou
Acel anotimp in care
Cutitele se ascut in taina
Patinandu-mi pe vene
In mainile acelui barbat fara par
Ai carui ochi ma fac sa m-ascund
Nu exista calcul mai minutios
Decat taisul asta sub piele
Acel an de acum zece ani
E un loc cu multe buzunare
In fiecare dintre ele strecor
Ghemotoace din parul meu brun
Smulse cu bucatele de carne

Trei degete dolofane din talpa mea stanga
Uneori o masea care doare

Cate o mica sinucidere
Pentru dumnezeul fiecarui sertar
In zilele astea de iarna
Cand corpul meu redevine
Locul de joaca al unor ganduri ostile
Plang pentru ca altfel nu s-a putut.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu