vineri, 19 martie 2010

Vis,-uri

Eram in firida unui conac foarte vechi, de pe ai carui pereti incepea sa se decojeasca tapetul cu maci ingalbenit. Prin crapaturile din podea intra marea. Langa noi era un cufar cu bijuterii. Inauntru, un colier ruginit, iar prin gaurile unde se dezlipisera rubinele ieseau fluturi albi. Nu existau geamuri, ci porte-fenetres cu motive si forme care ne evocau vitralii si care se conjugau intr-un film alb-negru mut. Purtam fiecare joben. Ti-am dat o piatra din Muntii Lunii. Mi-ai dat un timbru pe care-l furasei dintr-o trezorerie de renume. Ne uitam la filmul mut si mancam licurici. Apoi ti-ai coborat capul pe genunchii mei, iar eu m-am aplecat spre tine si te-am sarutat in timp ce imi plimbam mana usor sub camasa ta. Din tavan a picat brusc o papusa de portelan din Bruges careia ii lipsea capul. Era un miros de scoici si mucegai.


4 comentarii:

  1. Ce cadru, ce imagini! Aproape că poţi simţi în nări mirosul, senzaţiile sunt atât de reale...Îmi place mult!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hi :) Metaforic, cineva curios ar putea sa deschida o carte de interpretare a viselor. Prin gestul lui(ei)ar pacatui. Visul ar pierde din farmecul, misterul si frumusetea ei. Sublim!! Mi-a placut!

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc, izabel:) Nu este un vis propriu-zis, ci mai degraba o reverie. E, probabil, suprarealism la mana a doua, dar nu incercam nici sa plagiez, nici sa fiu originala. Pur si simplu am regizat atmosfera mea preferata. Pup, un Paste luminos!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai dreptate, Gaby. Si eu prefer misterul si contururile estompate explicatiilor rationale. Pup you, love you, sa ai un Paste datator de liniste si revelatii:)

    RăspundețiȘtergere